Lista 15b, ceai împotriva cancerului
Lista 15b
(Ceaiul din coajă de Mesteacăn – Betula pendula (cortex)): - Împotriva cancerului
Tăierea trunchiului de mesteacăn.
1. Se merge într-o pădure de mesteceni (de preferat la munte sau deal, nicidecum în zonă mlăştinoasă, teren infectat sau cu apă termală şi nici chiar de lângă ape (malul râului, etc)), se alege un mesteacăn frumos, înalt, drept cu coroana bogată care să aibă coaja curată, albă, perfect netedă, necrăpată (fără crăpături mari şi cu cât mai puţine crăpături mici).
2. Mesteacănul trebuie să aibă circumferinţa trunchiului identică cu circumferinţa capului bolnavului (de regulă 55-57 cm) măsurată la nivelul ochilor bolnavului sau cât mai apropiată de aceasta (poate fi şi cu 1-3 cm mai subţire dacă are o coajă perfectă).
3. Se taie o bucată de trunchi (cât mai aproape de pământ: 10-20cm) de 2 metri şi se însemnează capătul mai subţire (de sus) pentru a-l putea identifica acasă şi se transportă cu grijă fără să-l julim sau să-l murdărim de pământ. Este bine să acoperim capetele trunchiului cu 2 cârpe curate, ude, pe durata transportului. Bucata de 2 metri se poate tăia în 2 jumătăţi egale pentru a fi mai uşor de transportat dar atunci se însemnează capetele mai subţiri şi ordinea lor şi se învelesc în cârpe umede.
4. Ajunşi acasă se pune trunchiul (sau jumătăţile de trunchi) în poziţie verticală cu capătul subţire (de sus, însemnat) în sus şi cu o cârpă umedă pe deasupra (mai ales la trunchiul înjumătăţit, pe capătul de sus a părţii de jos, la care încă nu se începe descojirea) şi capătul mai gros (de jos) se introduce într-o găleată curată de plastic plină cam 20% cu apă (aceasta se completează permanent pe măsură ce trunchiul o absoarbe).
5. Trunchiul se păstrează într-un loc curat, ferit de îngheţ, uscăciune sau mucegai. Tratamentul trebuie început, în 2 zile, calculat de la tăierea trunchiului
6. Descojirea se face de sus în jos(şi în ordinea originală a jumătăţilor), se înaintează circular, în sens anti-orar iar când se termină un ,,inel” se trece la cel de sub el şi tot aşa până se ajunge cam la 5cm de nivelul apei din găleată.
7. Porţia de coajă care se foloseşte într-o zi reprezintă un dreptunghi ce are suprafaţa egală cu suprafaţa palmei drepte a bolnavului având degetele întinse şi lipite (inclusiv degetul mare). Pentru aceasta se face o ,,măsură” dintr-o bucată de carton pe care se pune palma bolnavului şi se decupează apoi dreptunghiul având mărimea palmei.
Prepararea ceaiului din coajă de mesteacăn.
1. Într-o oală de 4 litri din inox 18/10 sau cu smalţul perfect, necrăpat se pun la fiert în 3 litri de apă curată 7 linguri de Grâu (boabe) – Triticum aestivum (granum) ales (fără Neghină – sine Agrostemma githago), spălat în 5-6 ape. Când grâul începe să fiarbă se dă focul la mic astfel ca grâul să fiarbă încet pe fundul vasului.
2. Când grâul este pe jumătate fiert (încep să pleznească primele boabe) se ia coaja (cât palma bolnavului în poziţie orizontală) de pe mesteacăn jos folosind un briceag sau un cuţit din inox cât mai de calitate. Cu lama mai scurtă a briceagului se zgârie coaja (5 fâşii de 2-3 cm) până la lemn iar lama mai lungă se introduce prin partea superioară la limita dintre lemn şi coaja maronie interioară desprinzându-se uşor fâşiile de coajă. Acestea se pun pe o farfurie curată pe măsura desprinderii de pe trunchi.
3. Folosind acelaşi briceag se îndepărtează părţile de coajă de la exterior care sunt crăpate şi partea de coajă de la interior care este mucegăită sau oxidată ce are o culoare maro închis sau roşiatică. La ceai se poate folosi doar coaja de la exterior albă, curăţată şi coaja interioară (cea mai importantă) de culoare maro deschis care nu este oxidată sau mucegăită. Bucăţile de coajă astfel pregătite se mărunţesc cu mâna pe aceeaşi farfurie.
4. Se pune să fiarbă coaja mărunţită încă 1,5-2 minute (dar nu mai mult de 2 minute) în grâul care fierbe după care se stinge focul şi se lasă acoperit 15 minute.
5. Împreună cu coaja de mesteacăn se fierb şi ceaiurile de băut 3,4 sau 12 conform indicaţiilor :
- Dacă bolnavul are constipaţie sau scaun mai tare se adaugă Lista 3.
- Dacă are diaree se adaugă Lista 4
- Dacă are urina colorată sau tulbure se adaugă Lista 12
- Dacă are şi scaun tare şi urina modificată ca aspect se adaugă simultan Lista 3 + Lista 12.
- După ce scaunul şi urina devin normale se bea doar ceaiul de grâu şi mesteacăn fără L3, L4 sau L12 până la terminarea cojii de pe tot trunchiul de mesteacăn.
6. Tratamentul complet durează 3 trunchiuri de mesteacăn, din a căror coajă, ceaiul fiert, se bea zi de zi fără întrerupere (conform celor descrise).(Un trunchi de 2 metri este aproximativ egal cu 40 de zile de tratament.) Pentru oprire din boală în majoritatea cazurilor este necesar un tratament de minim 40 sau chiar 80 de zile (1-2 trunchiuri).
7. În caz de anemie se foloseşte la prepararea ceaiului şi coajă de Răchită galbenă – Salix alba ssp:vitellina (cortex) şi coajă de Răchită roşie – Salix purpurea (cortex) (7-10 cm pătraţi). (Menţionăm, că unchiul MIHAI, zicea la mulţi astfel, că la răchită suprafaţa decojită pentru o zi este cât lungimea palmei bolnavului, iar lăţimea este doar de trei degete ale bolnavului, lipite. Menţionăm şi faptul, că folosirea răchitei, în ceaiul de mesteacăn se făcea numai atunci, când UNCHIUL MIHAI, expre indicase acest lucru cuiva.) Trunchiul de răchită galbenă şi roşie să fie cât mai asemănător cu cel de mesteacăn dar grosimea lui să fie mai mică decât talia bolnavului şi mai mare decât genunchiul bolnavului. Trunchiurile de răchită se ţin în apă curată în poziţie verticală cu capătul mai subţire în sus iar cel mai gros în apă. Singura deosebire este că la răchită descojirea se face de jos în sus, se înaintează circular, pe inelul respectiv iar la terminarea primului inel se trece pe inelul de deasupra şi tot aşa până la terminarea trunchiurilor de răchită. Bucăţile mărunţite de răchită se pun la fiert împreună cu coaja de mesteacăn şi eventual ceaiurile 3, 4 sau 12 conform indicaţiilor.
8. Cantitatea de ceai astfel obţinută (2,5l) se bea timp de 24 de ore cam 100-150 ml pe oră.
9. Dacă există răni acestea se spală cu ceai de mesteacăn de 10-15 ori pe zi. Pentru aceasta se separă 1/2 litri din ceaiul de băut, pentru spălături, restul de 2-2,5 litri se bea conform indicaţiilor.
10. Ceaiul se face cât mai de dimineaţa, se bea cu înghiţituri mici iar dacă rămâne nebăut pe a doua zi se aruncă şi se face altul nou de dimineaţa.
REGULI OBLIGATORIU DE RESPECTAT !
1. Este strict interzis să se bea apă sau alte lichide pe toată durata tratamentului cu ceai de mesteacăn. De exemplu, dacă se bea un pahar de apă după un tratament de 6 luni cu ceai se anulează tot tratamentul şi este necesară reluarea lui de la zero.
2. Este interzis să se mănânce mâncare rece sau să se bea ceai rece, bolnavul trebuie să se ferească de viroze şi răceli (deoarece aceste viroze pot declanşa invazia tumorală mai ales acolo unde imunitatea naturală a organismului a fost nimicită de radioterapie sau chimioterapie). Deci a se feri pe cât posibil de radiaţii, operaţii şi răceli.
3. Se îndulceşte ceaiul cu Siropuri Naturale – Sirupus naturalis de: Zmeură - Rubus idaeus, Vişine - Prunus cerasus, Mure - Rubus caesius, Brad - Abies alba, Lămâie - Citrus limon şi Afine - Vaccinium myrtillus amestecate sau în fiecare săptămână se îndulceşte ceaiul prin rotaţie cu un sirop. Diabeticii pot folosi zaharină.