Prelucrarea şi conservarea plantelor
Prelucrarea şi conservarea plantelor
De obicei părţile, care se culeg în anotimpul respectiv, dintr-o plantă, se pun la uscat, într-un strat cât mai subţire, pe coli mari de hârtie, în locuri uscate unde nu bate soarele şi circulă un pic aerul, timp de o săptămână, două, până se uscă. Se mărunţeşte. Aşa este mai uşor de depozitat(şi de transportat), de pregătit amestecul pentru ceai, şi de fiert. Plantele de diferite feluri să le depozitaţi separat, nu le amestecaţi, nici în timp ce le uscaţi, nici la depozitare. Este bine să le depozitaţi în pungi, sau cutii, nu prea mari, din hârtie sau carton, în locuri uscate, ferite de soare, unde circulă un pic şi aerul, şi nu prea îngrămădite, astfel încât să nu se mucegăiască. Scrieţi pe fiecare cutie, sau pungă de hârtie, ce fel de plantă conţine! În cazul în care, din anumite plante, pentru anumite ceaiuri, se cer anumite părţi de plantă, atunci părţile respective se colectează, se uscă şi se depozitează separat şi bineînţeles se scrie adecvat şi pe pungile-, sau cutiile de hârtie(sau carton) în care se depozitează. Pentru ca plantele medicinale să aibă efect maxim, iar principiile active din ele să fie complet valorificate, plantele trebuie folosite în stare proaspătă. (Obs.: Plantele în stare proaspătă au principiile active mai bune, dar conțin mai multă apă, deci pentru aceeași cantitata de principii active avem nevoie de cantitate mai mare de plantă în stare proaspătă, decât în stare uscată, respectiv în stare proaspătă plantele pot conține niște substanțe nedorite, vezi urmele lăsate în cratiță de către plantele proaspăt fierte). În mod practic, folosirea lor în acest fel nu este posibilă, poate fi înlocuită cu succes prin uscarea corectă şi păstrarea lor în condiţii corespunzătoare. Plantele vor fi uscate imediat după colectare, în locuri curate la temperatură obişnuită, ferite de praf şi insecte şi bine ventilate. Se aşază în straturi subţiri pe rame de lemn, prevăzute cu site metalice sau cu tifon. De obicei plantele medicinale se uscă la umbră, dar sunt unele specii care pot fi uscate şi la soare. Indicate pentru uscarea plantelor la temperatura obişnuită sunt podurile caselor acoperite cu tablă. În timpul verii tabla se încălzeşte, transmiţând temperatura necesară de uscare plantelor întinse în poduri. Este important, ca uscarea plantelor medicinale să se facă într-un timp cât mai scurt, pentru a se împiedica fermentarea lor. Ca regulă generală se recomandă, ca plantele medicinale să se usuce separat, pe specii. În orice caz, cele care conţin în organele lor uleiuri volatile (în general sunt plante puternic mirositoare) sau substanţe toxice vor fi uscate separat de celelalte. Organele subterane (rădăcini, bulbi, tuberculi, rizomi) se usucă numai după îndepărtare completă a pământului de pe ele, ceea ce este bine să se facă prin periere sau prin spălare rapidă. Pentru a se usca într-un timp scurt, părţile cărnoase ale plantelor, cum sunt cele enumerate mai sus, se secţionează în felii şi se mai scurtează dacă este cazul, după care se pun la uscare. Ramurile sau alte părţi ale plantelor lemnoase vor fi uscate la temperatură obişnuită sau ridicată, după ce vor fi fragmentate în bucăţi corespunzătoare. Părţile aeriene ale plantelor medicinale – tulpini, frunze, flori, etc. -, dacă sunt cărnoase, vor fi secţionate aşa cum am spus sau uscate în încăperi specializate, unde temperatura este ridicată, pentru ca procesul să se desfăşoare rapid. Pot fi uscate, de asemenea, în mănunchiuri înşirate pe sfori sau în poduri bine aerisite, întinse în straturi subţiri. În toate cazurile, înainte de a le pune la uscare, se va proceda la înlăturarea de pe ele sau dintre ele a corpurilor străine. Florile, sau inflorescenţele trebuie uscate cu multă grijă, pentru a li se păstra nealterate mirosul şi culoarea. În cazul că se usucă direct la soare, se indică acoperirea lor cu hârtii curate; în poduri vor fi aşezate în straturi subţiri, pe site special construite. După uscare plantele cedează între 40 – 85% din greutate. Se recomandă ca după uscare plantele să fie ambalate în pungi de hârtie, în cutii de carton sau de lemn. Plantele uscate la temperaturi ridicate (40 - 100°C) nu vor fi ambalate decât după 2 – 3 zile, timp în care vor fi lăsate la o temperatură obişnuită. Se recomandă păstrarea plantelor medicinale uscate, la loc uscat şi răcoros. După o păstrare de 1 – 3 ani, cele neîntrebuinţate vor fi înlocuite cu altele, proaspete, deoarece în acest interval ele cedează proprietăţile terapeutice.