Biografie pe scurt

Biografia UNCHIULUI MIHAI

 

Născut în satul Prilog, judeţul Satu Mare, România la 12 octombrie 1924 în familia Neamţu.

Tatăl său a fost învăţător la şcoala din sat şi cantor la biserica greco-catolică din localitate. Prima născută în familie este Ana, sora care va sta alături de Mihai întreaga sa viaţă, pentru a-l ajuta în misiunea sa. Familia a avut 12 copii.

Mihai termină 5 clase elementare şi rămâne cantor în biserica greco-catolică locală. La un moment dat, împreună cu sora sa Ana, simte chemare la călugărie. Merge la Bixad, la mănăstirea bazilitană “Maica Domnului”, unde rămâne o vreme ca şi cantor şi aspirant la viaţa monahală.

La 14 ani cade dintr-un copac şi se răneşte grav la mâna stângă. Tot braţul stâng se semiparalizează. În timp semiparalizia cuprinde întreaga parte stângă a corpului. Astfel începe o viaţă de suferinţă şi sacrificiu. Această suferinţă o va purta până la sfârşitul vieţii.

Fecioara Maria I s-a arătat de multe ori începînd din copilărie. După vârsta de 14 ani, într-o viziune, Fecioara Maria îi cere să aleagă între propria vindecare şi harul de a vindeca oameni, prin propriul sacrificiu de bună voie. Mihai alege să sufere în numele Domnului de bună voie pentru ”a completa suferinţele care lipsesc Corpului Mistic al lui Isus”.

Semne supranaturale care susţin vocaţia sa specială:

Sunt sute de mii din care subliniem două:

1Când era mic copil, părinţii îl purtau cu ei la câmp, la muncă. În locul în care se găsea el începea brusc să plouă, iar în jur cerul era perfect senin. Astfel, părinţii au fost obligaţi să-l lase acasă între icoane.

2 Când avea 18 ani Maica Domnului I se arată în chip de fetiţă, se pune în braţele lui şi îi spune: “Mihai vorbeşte!”

Răspuns: “Mie frică, Maica Domnului, de comunişti!”

Maica Domnului: “Eu te apăr personal şi aşa cum eu nu am primit nici o palmă pe Pământ nici tu nu vei primi!”

Mihai acceptă cererea Maicii Domnului şi imediat primeşte harul de a vedea în adâncul oamenilor. Identifică cu mare precizie bolile corpului, ale sufletului şi ale spiritului uman. Vindecă persoanele bolnave, îi ajută pe cei în nevoi,  converteşte atei, întoarce la credinţă pe cei rătăciţi, converteşte pe cei necredincioşi; face toate acestea cu rugăciunea, cu sacrificiul personal şi cu ajutorul unor reţete din plante primite prin inspiraţie de la Dumnezeu. Sunt confirmate sute de mii de vindecări şi convertiri miraculoase în România şi în străinătate.

Unchiul Mihai nu s-a abătut niciodată de la regulile Bisericii Greco-Catolice şi ale Ordinului Sfântul Vasile. În acest sens există nenumărate mărturii de preoţi, călugări (catolici şi ortodocşi). Aceia care l-au îndrumat în viaţa spirituală spun că nu a avut niciodată vreun păcat. Confesiunea fratelui Mihai se transforma adeseori într-o lecţie spirituală chiar pentru confesori.

Moare în 23 iunie 2000 în stare de mare sfinţenie. Semne finale: moare în luna Preasfintei Inimi a lui Isus, la care a fost foarte devotat; în zi de vineri în jurul orelor 15.00 – Ora Sacră a Morţii lui Isus pe Cruce; a fost îngropat în Duminica tuturor Sfinţilor, în curtea Bisericii pe care a ctitorit-o prin sacrificiul personal şi cu ajutorul lui Dumnezeu în grădina casei din Prilog; înmormântarea are loc cu 4 zile înainte de sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel-hramul bisericii. Aceste semne exterioare sunt dovada trecerii pe care a avut-o înaintea lui Dumnezeu. La ceremonia înmormântării au concelebrat 35 de preoţi. Au fost mulţi călugări şi mai mult de 1000 de credincioşi sosiţi din diversele dieceze române şi din străinătate.

Ordinul Sfântului Vasile a dispus strângerea tuturor informaţiilor şi dovezilor necesare pentru începerea procesului de canonizare. Subliniem că fratele Mihai a fost călugăr în Ordinul Sfântului Vasile din Provincia Bazilitană Greco-Catolică  Română.Dumnezeu să-l numere veşnic cu sfinţii iar nouă să ne primească rugăciunile prin mijlocirea lui.