Rugăciunile Sf. Brigitta
Cele 15 rugăciuni relevate de Domnul nostru ISUS CRISTOS Sfintei Brigitta şi marile promisiuni făcute cu această ocazie.
Viaţa Sfintei Brigitta (pe scurt)
S-a născut în localitatea Finstad de lângă Upsala din Suedia, în jurul anului 1303 din neam regesc. Încă din fragedă copilărie s-a arătat dispusă spre ascetism (modificare, renunţare la plăceri). S-a căsătorit totuşi, din voinţa tatălui ei, a avut o căsnicie fericită şi a intrat împreună cu soţul ei în ordinul al treilea al Sf. Francisc de Assisi. A avut opt copii, patru băieţi şi patru fete, dintre care o fată a ajuns călugăriţă, iar copilul cel mai mic este cinstit de Biserica noastră sub numele de Sf. Ecaterina a Suediei.
Rămasă văduvă (1344) Brigitta (Birgitta, Brigida) se consacră cu totul vieţii religioase şi înfiinţează un ordin călugăresc, numit după dânsa, care avea mănăstiri binare (duble). În vecinătatea mănăstirii călugăriţelor era şi o mănăstire de călugări. Este semnificativ (caracteristic) pentru personalitatea puternică a fondatoarei (întemeietoarei) că ramura bărbătească a ordinului era subordonată stareţei ramurei feminine.
În anul 1349 şi-a părăsit patria plecând la Roma, unde înfiinţează un azil pentru pelerinii şi studenţii suedezi.
Deşi în vârsta de 70 de ani, în anul 1372, face un pelerinaj împreună cu fiica ei Ecaterina, până în Ţara Sfântă. La întoarcere se îmbolnăveşte şi moare la Roma, în anul 1373.
Canonizarea (declararea ei de Sfântă), se face la Roma printr-un proces de beatificare. Poate fi beatificată, - sau declarată de Sfîntă sau Fericită aceea persoană, care a murit în faima sfinţeniei, care în viaţa sa a practicat virtuţiile într-un grad eroic, iar după moartea sa s-au întâmplat prin mijlocirea ei cel puţin două minuni, - fapte, vindecări miraculoase, de ex. Boli ce nu se pot vindeca pe cale naturală, declarate incurabile de către medici. În acest caz persoana în cauză, în baza procesului de beatificare, se declară de „Fericită”. Dacă cinstirea ei continuă, ba chiar se intensifică, şi dacă prin mijlocirea ei se mai întâmplă cel puţin alte două minuni, poate fi declarată de „Sfântă” – ei a fost făcută de Papa Bonifaciu al IX-lea, fiind lipsită de dificultăţi.
Sub titlul de „Revelaţii”, scrise cu încuvinţarea, şi la îndemnul părintelui ei spiritual, Sf. Brigitta descrie patimile Domnului nostru ISUS CRISTOS şi viaţa Sf. Fecioare, adresând în acelaşi timp avertismente papilor, regilor şi popoarelor, amintindu-le obligaţiile ce le revin.
Sărbătoarea ei este în 8 octombrie.
2. – ORDINUL SF. BRIGITTA
A fost întemeiat de Sf. Brigitta şi se mai numeşte şi al Sf. Salvator. El cuprinde călugări şi călugăriţe. Prima casă de acest fel a fost construită la Wadstena. În anul 1370 Papa Urban al V-lea a confirmat regulile ordinului, care după spusele Sf. Brigitta, i-au fost dictate de ISUS CRISTOS Însuşi, de unde vine şi numele ordinului, al Sf. Salvator.
Prima superioară din Wadstena a fost Ecaterina, fiica Sf. Brigitta, canonizată la rândul ei în anul 1476.
Asemenea mănăstiri au apărut succesiv în diferite regiuni ale Suediei, 40 de mănăstiri urmând aceeaşi regulă.
3. – RUGĂCIUNILE RELEVATE DE DOMNUL NOSTRU ISUS CRISTOS SF. – tei Brigitta.
Aceste rugăciuni însoţite de promisiuni au apărut într-o carte tipărită la Toulouse (Franţa), în anul 1740, fiind publicate de către Pr. Fr. Adrien Parvilliere din Societatea lui ISUS. Misionar apostolic în Ţara Sfântă şi care primise anterior aprobarea de a difuza.
Papa Piu al IX-lea a luat cunoştinţă de aceste rugăciuni şi de prologul lor şi le-a aprobat în ziua de 13 mai 1862, recomandându-le drept adevărate şi spre folosul sufletelor.
Această hotărâre a papei Piu al IX-lea a fost confirmată de împlinirea promisiunilor, pentru cei care au recitat aceste rugăciuni, precum şi prin numeroase fapte supranaturale, prin care DUMNEZEU a voit să întărească autenticitatea lor (sursa lor divină)
4. – PROMISIUNILE DOMNULUI NOSTRU ISUS CRISTOS
Deoarece Sf. Brigitta dorise să afle de la Domnul numărul loviturilor pe care Le-a primit în cursul patimilor Sale, iată că într-o zi EL îi apăru şi-i zise:
„Am primit 5.425 de lovituri pe Corpul meu. Dacă vrei să le onorezi prin vreun act de veneraţie, spune 15 „TATĂL NOSTRU” şi 15 „NĂSCĂTOARE” (Bucură-Te MARIE . . . ), împreună cu următoarele rugăciuni, timp de un an întreg. Înseamnă că terminându-se anul, tu ai salutat fiecare rană în parte.”
ISUS a mai adaugat că „oricine va spune aceste rugăciuni timp de 1 an de zile, va elibera din Purgator 15 suflete dintre rudele (neamul) lui, 15 suflete drepte din neamul lui vor fi confirmate (întărite) şi se vor împărtăşi de harul LUI DUMNEZEU, iar 15 păcătoşi din neamul lui se vor converti (întoarce).
Persoanele cari le vor spune (le vor recita) vor ajunge la gradul întâi al perfecţiunii şi cu 15 zile înainte de moartea lor le voi da Preţiosul Meu Trup Care îi va elibera de foamea eternă; le voi da să bea Preţiosul Meu Sânge pentru a le scăpa de foamea eternă; cu 15 zile înainte de moarte toţi aceştia vor face o pocăinţă dureroasă pentru toate păcatele lor şi vor avea o cunoaştere perfectă a acestora.
Voi aşeza semnul Crucii Mele biruitoare înaintea lor pentru a-i ajuta şi pentru a-i apăra împotriva curselor duşmanilor lor.
Înaintea morţii fiecăruia Voi veni împreună cu Scumpa şi Iubita Mea Mamă şi Voi primi cu bunăvoinţă fiecare suflet şi îl voi conduce spre bucuriile veşnice, nu însă înainte de a-i da să bea o înghiţitură cu totul deosebită din FÂNTÂNA DUMNEZEIRII MELE, lucru pe care nu-l Voi face niciodată pentru cei care nu au spus rugăciunile Mele.
Cel care recitează aceste rugăciuni este asigurat că va fi UNIT cu cel mai (mare) înalt cor al Îngerilor, iar bucuria şi meritele celui care le vad a şi altora (le va difuza mai departe, le va răspândi) vor fi stabilite şi vor dura veşnic.
Acolo unde sunt şi unde vor fi spuse aceste rugăciuni DUMNEZEU va fi prezent cu Harul Său.
Toate aceste privilegii au fost promise Sf. Brigitta de către DOMNUL Nostru ISUS CRISTOS, CEL RĂSTIGNIT PE CRUCE cu condiţia ca ea să spună aceste rugăciuni în fiecare zi. Aceste privilegii au fost promise de asemenea tuturor acelora cari vor recita aceste rugăciuni cu evlavie timp de 1 an de zile.
- PRIMA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O ISUSE CRISTOASE, Dulceaţa eternă a tuturor celor cari Te iubesc, Care întrece orice bucurie şi orice dorinţă, salvare şi speranţă pentru toţi păcătoşii.
Tu, Care Ai arătat, că nu cunoşti mai mare satisfacţie (mulţumire), decât aceea de a fi printre fiii oamenilor, mergând până acolo, că atunci când s-a împlinit vremea, Te-Ai făcut om, din iubire pentru noi, aminteşte-Ţi de toate suferinţele pe cari Le-AI îndurat din clipa zămislirii TALE şi mai ales în timpul SFINTELOR TALE PATIMI, întocmai aşa cum a fost stabilit în concepţia Divină, încă de la începutul veacurilor.
Aminteşte-Ti, DOAMNE, de Cina cu ucenicii Tăi, când după ce le-AI spălat picioarele, Le-Ai dat Trupul Tău Sfânt şi Preţiosul Tău Sânge, iar apoi consolându-i cu blândeţe, le-AI prezis Patimile Tale apropiate. Adu-ŢI aminte de marea tristeţe, care Ţi-a cuprins Sufletul după cum singur Ai mărturisit, spunând: „Întristat este Sufletul MEU până la moarte”.
Adu-ŢI aminte de toată frica, neliniştea şi durerile, pe Cari Le-a îndurat Trupul Tău Preacurat înainte de răstignirea pe Cruce, cînd după ce TE-AI rugat de trei ori, asudând sudori de Sânge, AI fost trădat de Iuda, ucenicul Tău, iar poporul pe care Tu l-AI ales şi l-Ai înălţat, Te-a prins şi Te-a acuzat prin martori mincinoşi şi Te-a judecat pe nedrept prin 3 judecători. Şi toate acestea s-au întâmplat chiar în zilele solemne ale Paştilor, şi Tu erai în floarea tinereţii.
Adu-Ţi aminte cum Te-au despuiat de veşmintele Tale şi Te-au îmbrăcat cu cele de batjocură; cum ŢI-au acoperit ochii şi faţa, cum TE-au pălmuit, cum TE-au legat de coloană (stâlp) şi Te-au sfâşiat prin lovituri, cum TE-au încoronat cu spini, Ţi-au pus o trestie în mână, Te-au umilit şi Te-au insultat fără ruşine.
În amintirea acestor chinuri suferite înainte de pătimirea pe Cruce, dă-mi TE rog în faţa morţii o adevărată căinţă, o curată şi atotcuprinzătoare spovadă, o mângâietoare mulţumire sufletească şi iertarea tuturor păcatelor. Amin.
- A DOUA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare (Bucură-Te . . .) . . ., Mărire Tatălui . . .
O, ISUSE, adevărată. Libertate a Îngerilor, dulce Paradis de plăceri, aminteşte-Ţi de cumplita mâhnire pe care Ai simţit-o atunci când duşmanii Tăi Te-au încolţit ca nişte fiare sălbatice, întrecându-se în a Te tortura prin mii şi mii de insulte, scuipături, palme, zgârieturi şi prin tot felul de chinuri ne mai întâlnite.
Pentru toate aceste suferinţe şi pentru toate jignirile ce Ţi s-au adus, Te rog, Mântuitorul meu, scapă-mă de toţi duşmanii mei văzuţi şi nevăzuţi şi cu ajutorul Tău fă să ajung la perfecţiunea mântuirii veşnice. Amin.
- A TREIA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . .
O, ISUSE, Creatorul Cerului şi al Pământului, pe Care nimeni şi nimic nu-L poate măsura sau cuprinde, Tu Care stăpâneşti totul cu puterea Ta, reaminteşte-Ţi de durerea amară pe care Ai îndurat-o, atunci când evreii Ţi-au străpuns mâinile Tale Sfinte şi Picioarele Tale gingaşe cu piroane tocite şi apoi nemulţumiţi cu starea în care Te-au adus şi pentru a-şi satisface pe deplin turbarea, Ţi-au mărit Rănile, adăugând durere la durere şi printr-o cruzime fără egal, Ţi-au smuls din încheieturi Braţele şi Picioarele dezmembrându-Te.
În amintirea acestei preasfinte şi preaiubite dureri de pe Cruce, Te implor să-mi dai respectul ce Ţi se cuvine precum şi iubirea Ta. Amin.
- A PATRA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire . . .
O, ISUSE, Medic Ceresc, ridicat pe Cruce pentru a vindeca rănile noastre prin Rănile Tale, aminteşte-Ţi de suferinţele şi loviturile pe cari le-au îndurat Mădularele Tale şi cum nici unul n-a fost lăsat la locul lui, durerea Ta fiind fără asemănare.
Din TĂLPI şi până în Creştetul Capului Tău nici o parte a Trupului Tău n-a scăpat netorturată şi cu toate acestea uitând de chinuri, nu Ai încetat nici un moment să Te rogi Tatălui Tău pentru duşmanii Tăi, spunându-i: „Tată, iartă-le lor, căci nu ştiu ce fac”. În numele infinitei Tale milostiviri şi în amintirea durerilor Tale de atunci, fă ca această amintire a teribilelor Tale Patimi, să nască în noi o căinţă sinceră şi să ne aducă iertarea tuturor păcatelor noastre. Amin.
- A CINCIA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Oglindă a eternei splendori, adu-Ţi aminte de tristeţea pe care Ai simţit-o atunci când văzând în lumina Divinităţii Tale sufletele acelora pe cari meritele Sfintei Tale patimi le vor mântui, Ai văzut în acelaşi timp şi imensa mulţime a acelora cari se vor osândi din cauza păcatelor lor, şi pe toţi aceşti bieţi păcătoşi rătăciţi* Tu i-ai plâns amarnic.
În numele acestei compasiuni infinite, şi mai ales în numele bunătăţii pe care Ai arătat-o tâlharului celui bun, când i-Ai zis: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu MINE în Rai”, Te rog dulce ISUSE fă ca în ceasul transformării* mele să-Ţi fie milă de mine. Amin.
6. A ŞASEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Rege Preabun şi atât de dorit, adu-Ţi aminte de durerea pe care Ai avut-o atunci când gol Ai fost pironit şi răstignit pe Cruce ca ultimul nemernic, când toate rudele şi toţi prietenii Tăi Te-au părăsit în afară de Preaiubita Ta Mamă, Care a rămas credincioasă lângă Tine în tot timpul agoniei Tale şi Căreia Tu prezentându-l pe ucenicul Tău iubit, I-Ai spus: „Femeie, iată Fiul Tău”, iar Sf. Ioan: „Iată, Mama ta!”.
Pentru sabia durerii care a străpuns Inima Preacuratei Tale Mame, Te implor Mântuitorul Meu, Ai milă de mine ori de câte ori mi-e sufletul mâhnit sau trupul bolnav, ocroteşte-mă în toate încercările şi mai ales în ceasul transformării* mele. Amin.
7. A ŞAPTEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Izvor nesecat de milostivire Care dintr-o adâncă pornire de iubire Ai zis pe Cruce: „Mi-e sete!” setea de-a salva neamul omenesc, Te rog Mântuitorul meu, înflăcărează dorinţa inimilor noastre şi stinge în noi toate plăcerile trupeşti, precum şi toată ardoarea poftelor lumeşti. Amin.
8. A OPTA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Dulceaţă a inimilor, Gingăşie a sufletelor, pentru amărăciunea fierii şi a oţetului, pe cari le-Ai gustat pe Cruce din iubire pentru noi, dă-ne harul de-a primi cu vrednicie Trupul şi Sângele Tău Scump în timpul vieţii noastre, pentru a ne fi Leac şi Mângâierea sufletelor noastre. Amin.
9. A NOUA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Virtute Regească, Bucurie a spiritului, adu-Ţi aminte de durerea pe care Ai îndurat-o, atunci când cufundat în amărăciunea apropiatei Tale TRANSFORMARE*,, insultat şi hulit de către evrei şi părăsit şi de Tatăl Tău, Ai strigat cu glas tare: „DUMNEZEUL MEU, DUMNEZEUL MEU, pentru ce M-Ai părăsit?”
Pentru această părăsire apăsătoare, Te implor, Mântuitorul meu, nu mă abandona în durerile transformării* mele. Amin.
10. A ZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Care în toate eşti Începutul şi Sfărşitul, Viaţa şi Virtutea, aminteşte-Ţi că pentru noi Te-Ai cufundat într-un abis de durere care Ţi-a cuprins toată Făptura din Tălpi şi până în Creştet.
Din veneraţie pentru grozăvia Rănilor Tale, învaţă-mă să păzesc poruncile Tale din IUBIRE adevărată, acele porunci a căror cale e largă şi uşoară pentru cei cari Te iubesc. Amin.
11. A UNSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Ocean nesfârşit de milostivire, în amintirea Rănilor Cari Te-au pătreuns până în măduva oaselor şi până în adâncul Fiinţei Tale, Te implor smulge-mă din mocirla păcatelor, ticălos ce sunt şi ascunde-mă din faţa privirii Tale supărate în Rănile Tale până când mâhnirea şi îndreptăţita Ta indignare vor fi trecut. Amin.
12. A DOUĂSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Oglindă a adevărului, Pecete a armoniei, Verigă de milostivire, aminteşte-Ţi de mulţimea Rănilor Cari Ţi-au vătămat Trupul din Cap până în Picioare, sfârticindu-Te şi înroşindu-Te de tot prin scurgerea Sângelui Tău adorabil.
O, cât de mare şi generală a fost durerea pe care Ai simţit-o în Trupul Tău Preacurat din iubire pentru noi!
Preadulce ISUSE, ce Ai fi putut face mai mult decât Ai făcut?
Te implor, Mântuitorul meu, să întipăreşti cu Preţiosul Tău Sânge toate Rănile Tale şi în inima mea, pentru ca să pot citi fără încetare suferinţele Tale şi durerea Ta.
Prin amintirea statornică a Patimilor Tale, fără ca meritele suferinţelor Tale să se reînnoiască în sufletul meu, iar iubirea Ta să sporească cu fiecare zi, până când voi ajunge la Tine, Care eşti Izvorul oricărui bine şi al tuturor bucuriilor, pe cari Te rog să mi le dai şi mie, Preadulce ISUSE, în viaţa Ta veşnică. Amin.
13. A TREISPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, DUMNEZEU Preaputernic, Rege nemuritor şi invincibil, adu-Ţi aminte de durerea pe care Ai simţit-o atunci când toate forţele şi cele ale Inimii şi cele ale Trupului Te-au părăsit. Atunci Ţi-ai aplecat Capul şi Ai zis: „S-a împlinit!”
Pentru această suferinţă Te rog, DOAMNE ISUSE, să Ai milă de mine în ultimul ceas al vieţii mele, când sufletul meu va fi înspăimântat, iar spiritul meu se va tulbura. Amin.
14. A PATRUSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Fiu Unic al Tatălui, Lumină din Lumină, DUMNEZEU DIN DUMNEZEU, aminteşte-Ţi de umila şi modesta recomandare pe care AI făcut-o Tatălui Tău, zicându-I: „PĂRINTE ÎN MÂINILE TALE ÎMI DAU SUFLETUL MEU!” şi astfel cu TRUPUL sfâşiat, cu INIMA secătuită, dăruind tuturor spre răscumpărare mila şi Iubirea Ta, Ţi-Ai dat Sufletul.
Pentru această Moarte Sfântă, Te rog, O, Rege al Sfinţilor, întăreşte-mă şi ajută-mă să rezist ispitelor negativului*, trupului şi sângelui (meu), astfel încât mort fiind pentru lume, să trăiesc NUMAI pentru Tine. Iar în ceasul transformării* mele primeşte, Te rog, sufletul meu călător şi surghiunit care se reîntoarce la Tine. Amin.
15. A CINCISPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, adevărată Viaţă roditoare, adu-Ţi aminte de îmbelşugata revărsare de Sânge, care s-a răspândit cu atâta generozitate din Trupul Tău Sfânt, asemenea strugurului sub teasc. Din Coasta Ta străpunsă cu suliţa unuia dintre soldaţi, a ieşit Sânge şi Apă, până când n-a mai rămas nici o picătură, şi în sfârşit asemenea unui buchet de smirnă ridicat pe creştetul Crucii Trupul Tău delicat S-a ofilit, străfundurile Fiinţei Tale au secat, Măduva Oaselor Tale S-a uscat.
În numele acestei teribile patimi şi pentru vărsarea Sângelui Tău Scump, Te rog Bune ISUSE, să primeşti sufletul meu atunci când voi fi în agonie. Amin.
RUGĂCIUNE FINALĂ
O, Dulce ISUSE, răneşte inima mea pentru ca lacrimilor de pocăinţă, de durere şi de iubire, să-mi servească drept pâine ziua şi noaptea, converteşte-mă pe deplin ca să trăiesc NUMAI pentru Tine, fă ca inima mea să-Ţi fie lăcaş veşnic, rugăciunea mea să-Ţi fie plăcută într-atât încât după moarte să pot merita Paradisul şi să Te laud împreună cu toţi Sfinţii Tăi, în vecii vecilor. Amin.